Chargement de la page... merci de patienter !


Ce message ne disparaît pas ?
Assurez-vous d\'avoir activé le Javascript et cliquez sur la boîte.
05 Sep 2010 - 07:57  
TGMANAKO  
 
 

En Ligne

Il y a 2 visiteurs et 0 membres en ligne.

Vous pouvez vous identifier ou vous inscrire ici.

Langues

Langue préférée :

Te Reo Ma'ohi : E reo no te mau tupuna

Transmis par: TKNui Actif Vendredi 12 Décembre 2003 - 02:09 Imprimer l'article Format imprimable  Envoyer à un ami Envoyer cet article à quelqu'un
Société

Texte publié sur

le Forum du Fare Vanaa. Posté le: 21 Aôu 2003 8:16 Sujet du message: E reo no te mau tupuna
Auteur: TKNui


E parau papu teie, te reo ma'ohi e reo ia no te mau tupuna... E'ere anei te
reira te tumu a fa'ahiahia ai tatou, a

te'ote'o ai tatou i te taime a parau
ai tatou i to tatou reo? Tei hea maoti te faufa'a ia ha'api'i i te tahi reo
'aita to

na e firira'a i te tau no te moemoea, a hi'o noa na tatou i te reo
e pi'ihia ra te "esperanto".
E reo

teie tei niuhia i ni'a i te hina'aro ta'ata i te tau 1970 ra. Ua ha'amauhia
o ia no te ta'ato'ara'a o te mau nuna'a o teie nei ao,

ia ta'a mai te ho'e nuna'a
i te tahi ma te reo ho'e. Fa'a'ohiehia to na hamanira'a, ia 'ohie to na ha'api'ira'a
na

roto i te mau fenua 'ati a'e te ao. E rave rahi feia tei fa'ahanahana i teie
reo ma te ha'apapu atu o teie te rave'a e taho'e ai te

ta'ato'ara'a. Ua o roa
teie reo i te fare ha'api'ira'a teitei e ha'api'ihia ai. Teie nei ra ho'i aita
te ta'ato'ara'a o te ao

i fariu i teie reo, penei a'e e rave rahi to tatou o
tei 'ore i haro'a noa a'e i te ho'e noa parau iti i ni'a i te reo esperanto. <br

/>
'Aita e ti'a i te parau e mana'o ma'au teie, penei a'e ua niuhia teie mana'o
i ni'a i te hia'ai mau no te taho'era'a i te

mau nuna'a ato'a o teie ao. Tei
hea ia te vahi hape?


Tau mahana i teie nei, hou tatou a ne'e fa'ahou atu ai

na ni'a i te mau purumu
o te 'ai'a nei i te taime 'avarira'a tau ha'api'ira'a, ua haere au i te fa'a
no Vairaraha e te

tahi taua no 'u. Ua ta'ita'i maua i te ta'ato'ara'a o to maua
feti'i 'utuafare i uta no te fa'afa'aea ri'i ma'a taime a i roto i te

he'euri
o teie fa'a. E'ere i te au ri'i hu'a e 'oa'oa rahi ra to matou.


Fa'aateatea ri'i i te vahi nohora'a a tahu

ai i te vahie no te tanina i te
'uru, ua mito noa atu matou i te tahi punu pua'atoro 'oi 'ore e nava'i te 'oura
'ouha'a

e noa'a mai i te patiatiahia. Te otira'a te 'uru i te 'apapahia i ni'a
i te 'ama, a'o atu nei ho'i maua i na vahine ia ha'apa'o mai

i te 'uru. Tere
atu ra maua na pa'e to'opiti nei e ta maua hi'o e te patia 'oura ma te haere
pe'epe'e e te 'ata'ata

noa. E'ere teie i te patiara'a 'oura turama mea hopu
ra na roto i te mau hopuna e mo'e roa te tino i roto i te anavai hohonu.

E tupu
ihoa te ha'eha'era'a ia titiaho atu 'oe i raro a'e i te mau a'a tumu ra'au i
reira te 'oura e 'ofa'a ai. Ua toro

roa te mau rau huru rau na roto i te pape,
te a'a mape, te rau purau... ia fa'ao atu 'oe na raro a'e i te aupapa pape,


e'ere i te maere na'ina'i, painu noa mai te a'a hu'a teatea o te mau tumu ra'au
mai te huruhuru ta'a o te tahi ru'au tupuna

'au'iu'i.


Tei roto i teie rahira'a veruveru maua i patia ai teie mau i'a pirihia "te
upo'o te tutae",

'oia ho'i te 'oura. Aita ra maua i patia noa i te 'oura
ma te ha'apa'o 'ore i te faito rahi, ua patia ra i te 'oura 'ura ma'ohi, 'oia


ho'i te 'ouha'a. I raro i taua mau a'a tupuna mea rava'i te pouri e na te 'anapa
noa o te mata e 'ite ai 'oe e 'oura

teie, rahi noa atu te 'anapa e te 'ute'ute
tapa'o ia no te faito rarahi o te 'oura. A tahi hopuna, a piti, a toru, a maha,


mea huru atea mau i uta, ua nava'i ato'a te reira... ho'i ana'e.
E ma'ua rahi to 'u ia haere na roto i te tahora, he'ehe'e

haere noa te 'avae
na ni'a i te rimu, e ma'uara'a teie e fa'a'ite mai ra e ua morohi te tahi mau
puai e te tahi 'ite i

roto i to 'u tino. E rave rahi matahiti to 'u fariura'a
i te orara'a no teie tau, ua tehu ia to 'u tino i te tahi 'ite 'e atu.

<br

/>

I to maua tapaera'a i te vahi nohora'a, te auauahi noa ra te vahie, ua pohe
te ahi, 'are'a ra te 'uru e au ra ia ua hu'a

'ino roa no te 'ama maoro. E'ere
ia ha'ama hu'a i ni'a i te tua o na vahine. Aita te reira i riro 'ei ha'ape'ape'ara'a,


teie nei ra hope'a 'ore ihoa ia te taora parau no teie tumu. Ua tunu matau i
te pua'atoro no te fa'anava'i i te 'oura i patiahia

mai. E'ere i te 'aminamina
hu'a, e ma'a huru au tei fa'ahiahia maita'i i te 'opu, hope'a 'ore ia o hu'a
ma i te parau

mai "c'est bon, papa". E aha pa'i e 'ore ai "c'est
bon"? Tei roto tatou i teie fa'a i uta roa, tau hora no

te tae mai i 'o
nei, te fare hope'a roa i farereihia mai e matou, e fare 'ofe ha'iha'i roa no
te ho'e 'utuafare fa'a'apu

te orara'a.


I te roara'a o taua mahana nei ua vai noa te parau ma'ohi i roto ia maua o
to 'u taua nei. I te

pae hope'a maerehia atu ra vau i teie parau i fa'ahitihia;
"ça fait vraiment du bien de vous entendre parler

tahitien".


Mauruuru i te tai'ora'a mai !



TKNui's website
POWERED by OROHENA :: Te Pā Huiraatira